Revendicări și propuneri ale societății civile pentru candidații la primăria clujeană

TEMA: Alegeri locale 2012

  

Principii

Revendicările asociațiilor și a cetățenilor semnatari se fundamentează pe necesitatea participării publice la deliberările privind dezvoltarea orașului, pe dezideratele justiției și incluziunii sociale și transparenței administrative. Practicile clientelare curente, corupția politică și inegalitatea sistemică în accesul la luarea deciziei i-au îndepărtat pe cetățeni de la viața orașului. Percepția generală este că politica a devenit confiscată de un număr restrâns de oameni provenind din clasa politică și din mediul de afaceri. Votul acordat odată la câțiva ani nu are cum să îndrepte lipsa participării civice la treburile publice, de aceea e necesar ca democrația electorală să fie îmbunătățită prin mecanisme participative, care să ofere cetățenilor șansa de a fi mai bine reprezentați, dar și de a contribui la deliberările cu privire la soarta comunității din care fac parte.

Propuneri Transparență și creșterea participării la luarea deciziilor:

–          Instituirea bugetului participativ. În afara aleșilor locali, cetățenii pot participa direct la repartizarea taxelor, așa cum se întâmplă în sute de alte orașe din lume. Bugetul participativ este un mecanism care permite implicarea directă a cetățenilor și a organizațiilor societății civile în gestionarea orașului, alături de clasa politică. În orașe ca Porto Alegre, zeci de mii de cetățeni se întâlnesc în cartierele orașului și aleg prioritățile de investiție în zona în care locuiesc. Până la 17% din bugetul orașului este distribuit prin mecanisme participative. Bugetul participativ este un răspuns la confiscarea spațiului public de un număr restrâns de oameni. Este o rezolvare la lipsa de transparență a instituțiilor statului. Cum funcționează în linii generale bugetul participativ? Municipiul e împărțit în mai multe sectoare. Cetățenii se întâlnesc regulat în școli, primării de cartier, spații publice deschise. Pe baza resurselor existente și a unui maxim de buget repartizat în fiecare zonă, cetățenii deliberează și apoi decid, prin vot sau consens, asupra propunerilor de investiții publice necesare în cartierul în care locuiesc. Cetățenii își aleg delegați care discută detaliile tehnice ale implementării proiectelor cu funcționari municipali, experți, consilieri locali, primar. Apoi, se formează comitete de monitorizare a proiectelor alese. Sumele sunt invers proporționale în raport cu calitatea vieții din cartiere. Calitatea vieții se evaluează pe baza unui index ce ia în calcul veniturile, infrastructura, accesul la servicii publice etc. În urma unui studiu de impact, bugetul participativ poate fi adoptat printr-o Hotărâre de Consiliu Local. Cetățenii vor avea astfel un control mai democratic asupra resurselor orașului. Descentralizarea deciziei, incluziunea cât mai multor categorii de cetățeni și transparența specifice bugetului participativ vor contribui la îmbunătățirea calității vieții în orașul Cluj;

–          Implicarea organizaţiilor civice şi instituţiilor academice în elaborarea planurilor de dezvoltare locală, inclusiv a planului urbanistic general şi a planurilor urbanistice zonale, precum şi în elaborarea politicilor locale şi a bugetelor locale aferente

–          Susţinerea, inclusiv financiară, a organizaţiilor civice din diverse domenii (social, cultural, sportiv, medical, etc.) care contribuie la atingerea obiectivelor planurilor de dezvoltare locală;

–          Consultări lunare la primărie cu organizații ale societății civile. Instituirea unor audieri publice în Consiliul Local permite dezbaterea ciclică, lunară la a unor probleme administrative și politice curente alături de organizații ale societății civile, cetățeni, asociații de proprietari etc. Întâlnirile să fie dublate de organisme asemănătoare comisiilor de dialog social care să permită aprofundarea unor relații de parteneriat social între diverse instituții publice locale, organisme non-guvernamentale și cetățeni. Consultările să fie corelate cu un Plan Anual de Acțiune Civică, care să stabilească anumite obiective pentru autoritatea publică locală, care să fie implementate prin intermediul unor focus grupuri, dezbateri publice pe teme de interes local și județean, monitorizări cetățenești etc.;

Propuneri Spații publice de calitate:

–          Propunem apărarea, menţinerea şi dezvoltarea suprafeţelor şi dotărilor din patrimoniul public cu funcţiuni ne-economice deschise direct cetăţenilor (spaţii verzi, terenuri de joacă, terenuri de sport, zone de agrement etc.) şi încetarea conversiei lor în teren pentru construcţii sau trecerii lor în proprietate sau folosinţă privată chiar dacă se face pentru dotări utile publicului ex. locuinţe, spaţii comerciale etc.;

–          Iniţierea unor politici publice de regenerare urbană a cartierelor de locuinţe colective, pe baza unei planificări participative integrate (trafic, parcări, spaţii verzi, infrastructură, echipamente, dotări publice, activităţi economice), cu accent pe calitatea mediului rezidenţial şi în mod special pe calitatea reţelei de spaţii şi dotări publice / comune;

–          Deschiderea curților școlilor în timpul după-amiezilor, weekendurilor și vacanțelor și permiterea pătrunderii gratuite și generale pe terenurile de sport din incinta acestora. Soluțiile de acces și amenajări noi în curțile școlilor să fie găsite în urma consultărilor cu Inspectoratul Școlar Județean, direcțiunea școlilor, comitete de părinți și elevi. Potrivit unor calcule realizate alături de reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cantitatea de spații de joacă din oraș s-ar dubla (cel puțin) dacă un astfel de sistem simplu de acces s-ar pune în practică;

–          Redarea Parcului Feroviarilor (5,5 hectare), al doilea parc clujean ca mărime cu acces gratuit după Parcul Central, comunității locale. În urma consultărilor și negocierilor cu societatea civilă, comunitatea locală, clubul de fotbal CFR care gestionează parcul pe baza unui contract de asociere cu SNCFR, regionala SNCFR și autoritățile locale, pot fi găsite soluții mai bune de reintegrare a parcului în circuitul urban față de proiectul clubului de fotbal care asimilează arealul unei baze sportive pentru fotbaliștii CFR;

–          Închiderea pentru trafic auto a părților laterale din Piața Unirii până la sfârșitul anului 2013;

–          Inițierea de către Consiliul Local și societatea civilă a unor negocieri cu noua conducere a Universității Babeș-Bolyai pentru ca Parcul Iuliu Hațieganu și Grădina Botanică să fie deschise gratuit accesului public, urmând bunul exemplu al USAMV de deschidere a bazei de cercetare ca parc și instituind ca doar în anumite porțiuni intrarea să fie condiționată de taxe;

–          Stoparea traficului auto pe malul lacului Gheorgheni și a construcțiilor preconizate pe malul lacului. Amenajarea arealului din preajma lacurilor din Gheorgheni în urma unui concurs de proiecte și în urma deliberărilor colective, astfel încât aceste spații să nu mai fie zone de tranzit spre mall, ci locuri valoroase în sine, așa cum au existat în trecut ca spații de socializare și de loisir;

–          Reconfigurarea bazei sportive din zona Pârăului Calvaria și din apropierea străzilor Parâng și Mehedinți prin mecanisme consultative și consensuale, astfel încât cel mai mare areal de socializare din Mănăștur să se bucure de concursul autorităților publice printr-o reabilitare temeinică;

–          Renunțarea la radioul din stațiile de autobuz RATUC, în condițiile în care radioul emite disproporționat de reclame în raport cu informațiile de ordin public și constituie o sursă de poluare fonică și propagandă publicitară. Limitarea drastică a afișajelor publicitare de mari dimensiuni pe clădirile centrale și pe blocurile din cartierele clujene;

–          Realizarea unor acoperișuri înierbate pentru creșterea numărului de spații verzi și stimularea asociațiilor de proprietari de a realiza oaze verzi deasupra blocurilor prin deduceri de taxe;

–          Transformarea terenului viran cuprins între străzile Observatorului, Rapsodiei şi Lunii într-o grădină publică de cartier, prin reglementarea ei ca spaţiu verde în PUG şi prin amenajarea ei ca spaţiu public. Conform PUG aflat în vigoare, terenul are destinaţie spaţiu verde (V1b). Modificarea acestei destinaţii nu îşi găseşte justificare în condiţiile situaţiei precare a spaţiilor verzi în general în Cluj și cu precădere în cartierul Zorilor.

–          Plantarea unei păduri pe suprafața actualei rampe Pata Rât după ce se va închide situl și la finalul lucrărilor de ecologizare;

–          Asigurarea calităţii urbanistice şi arhitecturale a investiţiilor publice prin organizarea de concursuri de soluţii cu participare internaţională;

–          Crearea unei platforme de cooperare ȋntre administraţia locală şi universităţi (de exemplu,  studenții la arte ar putea fi ȋncurajaţi să folosească faţadele blocurilor din cartiere pentru finalizarea unor lucrări de licenţă, iar studenţii arhitecţi ar putea fi ȋncurajaţi să gândească căi ieftine şi eficiente prin care spaţiul urban poate fi ȋmbunătăţit, cum e spaţiul de sub podurile mari;

Propuneri Economie:

–          Atragerea investitorilor străini și autohtoni prin asigurarea unor facilități fiscale pe termen lung 5-10 ani (reduceri sau scutiri de impozite și taxe, concesionări), dar cu angajamente ferme și concrete din partea investitorilor privind: menținerea unui anumit număr de locuri de muncă sau creșterea anuală a numărului de locuri de muncă proporțional cu nivelul investiției, dezvoltarea infrastructurii, asumate cu garanții și penalități pentru nerespectarea acestora;

–          Încurajarea agricultorilor locali prin amenajarea mai multor piețe de desfacere și scăderea taxelor pentru vânzarea la standurile din piețele țărănești la 100 lei / lună / stand sau praguri mai mici;

–          promovarea măsurilor afirmative şi a responsabilităţii sociale corporatiste în vederea asigurării accesului la locuri de muncă decente şi la cursuri de (re)calificare profesională a persoanelor aparţinând unor categorii sociale dezavantajate (în colaborare cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dar şi cu companii private şi de stat)

–          măsuri afirmative în vederea angajării persoanelor aparţinând unor categorii sociale dezavantajate în cadrul activităţilor economice realizate prin buget public, și/sau public-privat (de exemplu construcţii, spaţii verzi, etc.);

–          susţinerea prin măsuri afirmative a iniţiativelor din domeniul economiei sociale care urmăresc capacitarea economică a categoriilor dezavantajate (de exemplu, asigurarea pieţei de desfacere pentru produsele rezultate din aceste activităţi economice prin implicarea în acest demers a tuturor instituțiilor publice locale);

Propuneri Incluziune Socială:

–          Integrarea perspectivei incluziunii sociale în toate politicile locale sectoriale (dezvoltare infrastructurală şi locuinţe, cultură şi educaţie, asistenţă socială şi medicală), astfel încât incluziunea socială să devină unul dintre obiectivele orizontale ale dezvoltării locale;

–          Abordarea integratoare a problemei excluziunii sociale, inclusiv crearea unei unităţi pentru incluziune şi coeziune socială la nivelul primăriei, şi capacitarea administrativă şi profesională a acestei unităţi;

–          Asumarea perspectivei dezvoltării teritoriale în vederea reducerii disparităţilor dintre diferitele zone ale Clujului şi a asigurării coeziunii sociale;

–          Creşterea fondului locativ public prin construire de locuinţe sociale şi locuinţe de necesitate care respectă standardele minimale prevăzute în legea locuirii, precum şi eliminarea practicilor de evacuare forţată în vederea asigurării efective a dreptului la locuire a tuturor cetăţenilor în conformitate cu reglementările internaţionale;

–          Susţinerea măsurilor de desegregare şcolară în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean în vederea asigurării accesului copiilor dezavantajaţi de etnie romă la educaţie şcolară de calitate;

–          Asigurarea accesului la învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor care locuiesc în oraş, şi a derulării unor programe educaţionale dedicate adulţilor şi prin sprijinirea din fondurile publice a organizaţiilor civice din domeniu;

–          Revizuirea criteriilor de acordare a locuințelor sociale stabilite prin HCL 389/2010 și eliminarea favorizării excesive a persoanelor cu nivel de educație superior, care pot beneficia de locuințe ANL în locul celor sociale. Propunem criterii favorabile familiilor cu mulți copii în care cel puțin un părinte lucrează, respectiv persoanelor cu handicap sau boli cronice grave;

–          sprijinirea iniţiativelor publice şi private care asigură îngrijirea persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv garantare adăpost, hrană, asistenţă medicală, socială şi juridică (persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi, familii monoparentale, persoane cu boli cronice, persoane fără adăpost, victimele violenţei domestice, victimele traficului de persoane, tineri instituţionalizaţi etc.);

–          îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială şi medicală oferite de Departamentul de asistenţă socială şi medicală al primăriei (asigurarea numărului necesar de personal calificat, dezvoltarea permanentă a resurselor umane, alocarea unui buget corespunzător derulării activităţilor propuse în vederea răspunderii la nevoile identificate);

–          Creșterea numărului de locuri din creșe publice care se aloca pe criterii sociale de la 5% (procentul actual) la 10%. Conform Administrației Creșelor, în municipiul Cluj-Napoca există doar 473 locuri în creșele publice, din care în prezent doar 5%, deci doar 22 de locuri, se acordă pe criterii sociale. Numărul ar trebui dublat;

–          Subvenționarea accesului la grădiniță a copiilor preșcolari din familii cu venituri reduse, indiferent de statutul ocupațional al părinților;

–          Desființarea ghetoului Pata Rât, cel mai mare din Europa în preajma unei gropi de gunoi, prin elaborarea unei strategii privind un program integrat de locuire şi incluziune socială în zona metropolitană Cluj (2012-2020), printr-o colaborare între Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, Asociaţia Metropolitană Cluj, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Consiliul Judeţean, şi experţi din partea societăţii civile şi universităţii, şi integrarea acestei strategii în planurile de dezvoltare locală, metropolitană şi regională. Este necesară implementarea, cu începere din 2012, a unui proiect pilot dedicat comunităţilor marginalizate de romi din Pata Rât, unde trăiesc peste 2.000 de persoane, care să răspundă nevoilor de locuire ca parte a unui program integrat cu măsuri educaţionale, ocupaţionale, de sănătate publică, dezvoltare comunitară şi desegregare, şi integrarea acestuia în planul de dezvoltare locală. De asemenea, propunem sesizarea Ministerului de Dezvoltare Regională, Ministerului de Afaceri Europene şi altor ministere de resort, precum şi al Secretariatului General al Guvernului, al actorilor responsabili pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Incluziunea Socială a Romilor, în legătură cu disponibilitatea autorităţilor locale clujene de a implementa proiecte pilot şi măsuri inter-sectoriale prin utilizarea fondurilor europene accesibile în acest scop cu începere din 2012. Credem că în lipsa unei strategii de incluziune socială pe termen mediu și lung candidatura orașului Cluj, cu valorile sale multiculturale afișate, la titlul de capitală culturală europeană este puternic periclitată;

–          Înființarea în 2 ani a unui Spitalul Județean de Urgență Cluj, proiect asumat anterior de Primăria Cluj și care a fost abandonat ulterior cu toate că o parte din banii alocați au fost cheltuiți, construcția fiind neterminată;

Propuneri Transport Durabil:

–          Promovarea transportului în comun şi descurajarea celui automobilistic, precum şi pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal și cu bicicleta) şi a celor cu impact de mediu redus prin natura sursei de energie (ex. electrică) sau prin tehnologie performantă de diminuare a emisiilor. Criteriile potrivite țin cont de nivelul de emisii de noxe dar şi cele de zgomot, vibraţii şi spaţiul ocupat în deplasare şi staţionare.

–          Realizarea unei reţele coerente de piste şi alte căi de comunicaţie specifice pentru biciclete în întregul oraş de calitate adecvată (de exemplu respectând lăţimea de minim 1,50 metri pe sens plus spaţii de siguranţă, marcare şi semaforizare corespunzătoare, ridicarea maşinilor care le blochează etc.), care să nu ia din puţinul spaţiu ce a mai rămas pietonilor, trebuie să se înceapă prin interconectarea zonelor de maxim interes, cum sunt zona centrală, principalele cartiere, zonele comerciale şi de agrement, marile unităţi de învăţământ şi industriale). Cerem realizarea de rastele şi alte facilităţi adecvate de parcare în siguranţă a bicicletelor (în toate zonele de interes public, precum şi în cartierele de blocuri, campusurile universitare şi alte zone unde parcarea lor în siguranţă este acum o mare problemă) și deschiderea pentru traficul bicicletelor în ambele sensuri a străzilor care au la ora actuală regim de sens unic şi exceptarea bicicletelor de la alte restricţii de circulaţie sau staţionare impuse pentru vehicule, cum sunt benzile rezervate pentru transportul în comun sau aleile şi străzile pietonale;

–          Realizarea de parkinguri peri-centrale care să decongestioneze parțial centrul orașului de traficul auto și extinderea de spații pietonale în centrul orașului, astfel încât clujenii să se bucure de cât mai multe spații de socializare și relaxare;

Propuneri Cultură:

–          Dezvoltarea unei noi Strategii a Municipiului Cluj-Napoca pentru domeniul Culturii, astfel încât proiectul Cluj Capitală Culturală Europeană și programul său de activități și investiții pe termen lung să fie integrat în noua Strategie Culturală;

–          Diferențierea Culturii în Bugetul Local de alte domenii  – Tineret, Educație, Sport și creșterea bugetului Culturii pentru 2013 la 4% din valoarea bugetului local. Fondurile care au o destinație culturală dar sunt operate dintr-un alt capitol bugetar – de exemplu relații externe – să fie alocate și cheltuite respectând prioritățile agreate prin strategia culturală;

–          Creșterea transparenței și calității selecției/proceselor decizionale care stau la baza cheltuielilor din bugetul local pentru cultură – reformarea sistemului de acordare a finanțărilor, realizarea selecției printr-o comisie de experți independenți, publicarea anunțurilor și rezultatelor selecțiilor, precum și a rezultatelor proiectelor sprijinite anual de municipalitate;

–          Definirea unor mecanisme de finanțare – bazate pe principiul accesului egal, competitivității, transparenței și responabilității publice (proiecte multianuale/proiecte prioritare – finanțări alocate multianual pentru proiecte reper ale vieții culturale clujene, proiecte anuale – concurs anual de selecție, mecanisme complementare – procent pentru artă – alocarea unui procent din taxele pentru proiectele de dezvoltare/investițiile în infrastructuri noi în susținerea de proiecte culturale care să genereze conținut cultural în aria de impact a investiției);

–          Menținerea echilibrului între infrastructură și producția culturală;

–          Înființarea în parteneriat cu asociațiile din domeniu, teatrul și operele din Cluj a unui teatru de vară, într-un spațiu din zona centrală amenajat corespunzător (Piața Unirii, Parcul Feroviarilor, Cetățuie etc.), studenții la facultățile de profil sau artiști ai instituțiilor de cultură, debutanți în mod special, sa poată presta diferite acte artistice în beneficiul clujenilor. Aceasta zonă sa fie decretată kilometru zero al culturii, unde se vor putea organiza și expoziții, târguri  sau vânzări de carte, performance-uri, artă tradițională etc.;

–          Reglementarea situației artiștilor stradali (cântăreți, pictori, caricaturiști etc.), astfel încât aceștia să-și poată desfășura liber activitatea fără intervenția poliției (sau organizarea unui concurs anual pentru artiști stradali cu o comisie de specialitate contractată de primărie, care să acorde legitimații de artist stradal pentru un an număr limitat de artiști).

Semnatari grupați sub egida Clujul Civic (listă deschisă):

Grupul pentru Acțiune Socială (GAS)

CNS Cartel Alfa

Lobby pentru Cluj

Fundația Desire

Fundația ExtraArt

Asociația Eco Ruralis

Asociația Efectul Fluture

Asociația Arta Capoeira

Asociația Ecologistă Floarea de Colț

Fundația AltArt

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic (InfOMG)

Centrul Regional Formatest

ColectivA

Sursa: clujulcivic.ro