Sursa: Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)
De astăzi începem numărătoarea inversă pâna la demararea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor. În perioada 22 – 31 octombrie echipele de recenzori vor strânge date despre toţi locuitorii României. Informaţiile obţinute în urma acestui proces vor sta la baza fundamentării politicilor guvernamentale din următorii ani; în particular, alocarea fondurilor bugetare pentru o gamă largă de programe depinde de structura populaţiei, aşa cum va rezulta în urma recensământului.
Printre întrebările cu privire la caracteristicile etno-culturale, pe care le vor pune recenzorii, se numără şi una legată de religie: „Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?” Este vorba de întrebarea 25 din secţiunea „Persoane” a formularului de recensământ.
Rezultatele oferite de ultimele două recensăminte (1992 şi 2002) în privinţa structurii religioase a populaţiei oferă o imagine puternic distorsionată a realităţii. În ambele cazuri, cifrele oficiale diferă marcant de toate celelalte sondaje efectuate în ultimii 20 de ani de reputate instituţii de cercetare a opiniei publice. De exemplu, ţinând cont de datele European Values Survey (1999) şi World Values Survey (2005), procentul real al celor care se declară atei este de minimum 6-7% din populaţie, de 60-70 de ori mai mult decât rezultă din recensământul efectuat în 2002 (0.1% din populaţie).
Motivele sunt multiple şi ţin, în special, de factori culturali. Pe de o parte, este larg întâlnită ideea că dacă ai fost botezat automat aparţii de acea religie; pe de alta, afirmaţiile de tipul „poporul român s-a născut ortodox”, repetate insistent în anumite cercuri, pot induce o autocenzură în ceea ce priveşte asumarea identităţii religioase reale.
Mai mult, la recensământul din 2002, maniera de formulare a întrebării sugera direct şi răspunsul; opţiunile oferite erau „ortodox” şi „altă religie (confesiune)”. Nu numai că nu se oferea o listă cu o gama mult mai largă de răspunsuri, nu numai că se inducea implicit ideea că o persoana trebuie să aibă o religie neexistând explicit opţiunea „ateu/fără religie”, dar se şi insista pe încadrarea ca membri ai unei comunităţi religioase bine-definite şi a celor care manifestau doar o religiozitate de ordin general, fără a se identifica cu o biserică/cult anume: „Religia reprezintă credinţa sau opţiunea religioasă sau spirituală, indiferent dacă această credinţă se manifestă sau nu prin aderarea la o comunitate religioasă. [s.n]”.Merită menţionat că în perioada în care s-a pregătit şi desfăşurat recensământul din 2002, BOR susţinea un lobby intens pentru a i se acorda, prin lege, titlul de „biserică naţională”.
Rezultatele oferite de recensământul din 2002 au fost folosite pentru a justifica o gamă largă de acţiuni la nivel guvernamental sau local:
- alocarea de fonduri, din ce în ce mai mari, de la bugetul de stat şi din bugetele locale pentru cultele religioase
- subvenţionarea preferenţială a BOR
- finanţarea de la bugetul de stat şi din bugetele locale a aşa-zisei „Catredrale a Mântuirii Neamului”
- instaurarea obligativităţii de facto a studierii religiei în școli, săptămâna de săptămână, din clasa I şi până în clasa a XII-a
- infiltrarea de preoţi, plătiţi de la buget, în şcoli, spitale, unităţi militare, penitenciare etc.
- tolerarea evaziunii fiscale a BOR
- variatele tentative de a transfera o parte a serviciilor de asistenţă socială în administrarea cultelor, dar cu finanţare de la stat
- acordarea preferenţială de licenţe de emisie radio şi TV pentru posturi religioase
Recensământul oferă datele oficiale privind structura demografică a populaţiei. O pondere artificial mărită a credincioşilor afectează corectitudinea politicilor sociale; de exemplu BOR insistă pe alocarea subvenţiilor bugetare pentru culte proporţional cu numărul oficial al aderenţilor fiecăruia.
Datele din 2002 afirmând că mai puţin de 0,2% din populaţie se declară atee/fără religie au fost utilizate în mod repetat pentru a iniţia o serie întreagă de acţiuni cu consecinţe negative cum ar fi îndoctrinarea religioasă practicată în şcoli sau recenta iniţiativă de promovare a unei legi anti-blasfemie, acţiuni în contradicţie flagrantă atât cu principiile Constituţiei României, cu legislaţia în domeniul drepturilor omului cât şi cu recomandările diferitelor organisme europene (Comisia de la Veneţia, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei etc.).
Chiar dacă la recensământul din acest an formularea întrebării despre religie a suferit îmbunătăţiri faţă de 2002 prin eliminarea singularizării religiei creştin-ortodoxă, a întreba „Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?” afirmă, din start, ideea că o persoană trebuie să aibă o religie.
Transmiterea unei astfel de sugestii, atât către populaţie cât şi către echipele de recenzori, poate să ducă la distorsionarea semnificativă a rezultatelor. Lucrurile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât neutralitatea Institutului Naţional de Statistică rămâne a fi dovedită.
Se ridica multiple semne de întrebare privind legăturile dintre INS si BOR. De exemplu, președintele INS a solicitat și a obținut sprijinul Bisericii Ortodoxe în derularea recensământului, iar reprezentanții celor două instituții au avut mai multe întâlniri pe această temă .
„Buna colaborare” dintre Institutul National de Statistică și BOR este evidentă şi la nivel simbolic; din informaţiile pe care le avem INS este singura instituţie centrală de stat care dispune de… un sfânt patron – Sf. Dionisie Exiguul, „ales ca sfânt ocrotitor al Institutului Naţional de Statistică” la întrevederea din 12.09.2008 dintre Vergil Voineagu şi Patriarhul Daniel!
Neutralitatea INS ridică mari semne de întrebare şi la nivel local. De exemplu, site-ul Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj afişa până de curând simboluri religioase, rugăciuni şi o listă cu sărbători bisericeşti (acestea au fost până la urmă retrase în urma demersurilor efectuate de asociaţia noastră).
În acest context, Asociaţia Secular-Umanistă din România solicită Guvernului României şi Institutului Naţional de Statistică:
- garanţii convingătoare în privinţa asigurării corectitudinii şi transparenţei proceselor de recenzare şi de prelucrare ulterioară a datelor
- modificarea întrebării 24 din secţiunea „Persoane” a formularului de recensământ din „Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?” în „În prezent persoana aparţine sau nu unei religii?”, urmată de detalierea religiei pentru cei care răspund „Da”.
Dacă şi recensământul din acest an va creea aceeaşi imagine distorsionată ca şi cel din 2002, consecinţele se vor extinde mulţi ani în viitor, iar privilegierea grupărilor religioase va continua să crească.
Începând de azi, punem la dispoziţia tuturor celor interesaţi site-ul de campanie www.recensamant2011.ro, unde vom posta informaţii legate de derularea recensământului. De asemenea, în cazul în care aflaţi de abuzuri sau de erori flagrante de înregistrare, vă rugăm să ni le semnalaţi la adresa de mail abuzuri@recensamant2011.ro.