Programul guvernamental Lapte-corn este aproape de închidere. Ministerul Educației testează o altă modalitate de motivare a elevilor la școală și de eliminare a diferențelor dintre copii. Toți elevii urmează să primească un pachet alimentar sau o masă caldă, servită în unitățile de învățământ, din toamna anului viitor. Pentru a testa viabilitatea acestui nou program, autoritățile au selectat 50 de școli și licee din România. Elevii care învață aici vor mânca gratuit o masă caldă. Unitățile școlare care nu au posibilitatea să prepare alimente vor oferi copiilor sandvișuri sau alte alimente agreate de minister. Din această toamnă, elevii din 50 de școli din România vor testa programul. O ordonanță de urgență a fost aprobată de Guvern la începutul acestei săptămâni. Testul se va efectua pe durata întregului an școlar 2016-2017. În acest timp, elevii înscriși în proiectul de încercare nu vor mai primi la școală și produse din programul Lapte-corn. Scopul acestui experiment este de a oferi autorităților din Educație suficiente date despre eficiența noului program. În funcție de rezultate, acesta va fi extins sau nu la nivel național. Sesizați cuvintele testează, testa, selecție, testul, experiment.
Cum le-a venit ideea? În martie 2015, ministrul Educației, Adrian Curaj, a revenit cu ideea înlocuirii programului “Cornul și laptele” cu o masă caldă și s-a arătat îngrijorat de faptul că tot mai mulți copii au ajuns la spital cu intoxicații după ce au consumat produse de panificație și lapte oferit în unele școli. Căci desigur, dacă anul trecut foarte mulți copii au ajuns la spital cu toxiinfecție alimentară din cauza laptelui și cornului, în cazul în care cineva le va da mâncare gătită pe bază de carne, șansele ca aceștia să ajungă la spital s-ar diminua exponențial – cam cât ai spune salmonella de trei ori la puterea a patra spre exemplu.
Dar o propunere legislativă în acest sens fusese deja adoptat în Senat în 2014. Se avea în vedere înlocuirea produselor de panificaţie şi lactate cu o masă caldă acordată zilnic, în limita unei valori stabilite de consiliul local, urmând ca diferenţa dintre valoarea de 1.04 lei/copil şi cea stabilită de consiliul local să fie suportată de consiliul local sau judeţean. Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorii Viorel Arcaş (PSD), Badea Leonardo (PSD), Marius Bălu (PDL), Sorin Bota (PSD), Iulian Dumitrescu (PNL), Petru Ehegartner (PNL), Marius Isăilă (PSD), Akos Mora (PNL), Marius Nicula (PSD) şi Alexandru Vegh (UDMR). Ei vorbeau despre diversificarea meniului în școli. Se pare că avem prea mulți copii obezi.
O firmă de distribuire a laptelui din programul Cornul și Laptele – exemplul RISK. Doar una și le știi pe toate.
Să presupunem că experimentul Ministerului Educației iese bine. Spre exemplu copiii din Brăila nu vor beneficia de programul lapte-corn de la începutul anului şcolar oricum. Potrivit preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, nicio firmă nu s-a arătat interesată să participe la licitaţia pentru componenta lapte din program, deşi pentru corn s-au înscris două companii. Problema distribuţiei de lapte-corn în şcolile brăilene deja a devenit clasică. În ultimul an copiii din Brăila nu au mai primit fructe, iar laptele şi cornul le-a ajuns pe bănci cu mari întârzieri. Consiliul Judeţean are la dispoziţie pentru anul şcolar 2016 – 2017 suma de 5,6 milioane lei plus TVA, din care 3,9 milioane lei componenta Lapte şi 1,7 milioane – Cornul. De precizat că anul trecut firma “Vel Pitar” din Bucureşti a distribuit cornul, iar “Risk Com” din Brăila, laptele. Mi-a atras atenția numele – Risk Com, adică de ce ți-ai pune astfel de nume unei firme care are ca obiect de activitate producția și distribuția produselor alimentare? Sesizați ironia? Ori ești foarte prost, ori diabolic. Și la o simplă căutare pe google am descoperit următoarele, verdict – diabolic. În 2015 în Galați și Brăila au fost înregistrate cele mai multe cazuri de copii care au ajuns la spital după ce au consumat produsele din programul Cornul și laptele.
Firma Risk Com se ocupa de distribuția laptelui și în Galați din 2004 până în 2012. În 2004 firma a obținut contractul cu sprijinul PC, în condițiile în care pe atunci președinte al CJ Galați era actualul senator ALDE Eugen Durbacă, lider al conservatorilor gălățeni, iar patronul Risk Com era rudă cu unul din oamenii de bază ai lui Durbacă, actualul viceprimar Radu Cosca. Monopolul Risk Com a fost menținut și după ce președinte al CJ a devenit Eugen Chebac (PSD), în prezent deputat UNPR. Patronul firmei Risk Com este începând cu 2008 și directorul Electrica Brăila – Ștefan Rădulescu. Soția lui Ștefan Rădulescu este consilier local de două mandate. A început cu Partidul Conservator dar acum Daniela Rădulescu este copreședinte ALDE Brăila.
În iarna 2004/2005, Risk a suspendat distribuția în mai multe localități din județ, pentru că nu avea mijloace de transport. Pentru anul școlar 2004 – 2005, firma a încasat din bani publici un milion de euro pentru laptele și cornul distribuite zilnic în școlile din municipiu și județ. Din anul școlar 2007/2008, când a fost extinsă aplicarea programului și pentru elevii de gimnaziu, iar numărul pachetelor distribuite zilnic în școlile gălățene a crescut de la 42.000 la 68.000, Risk Com s-a declarat din nou depășită de situație și a trecut la înlocuirea “lapte-corn” cu pachetele “biscuiți-unt”, un meniu care din noiembrie până în martie nu a putut fi consumat de elevi pentru că untul era înghețat. Profesorii s-au confruntat cu protestele părinților, pentru că mulți elevi ajungeau acasă cu hainele murdare, fie pentru că nu reușeau să întindă untul înghețat cu bagheta de plastic, fie pentru că preferau să joace fotbal prin clase cu inutilul pachet de unt. Pentru asta a primit doar 1,1 milioane de euro. În urmatorul an plusul a fost mai mare, ajungandu-se la o valoare de 1,3 milioane de euro. Din anul școlar 2008/2009, Risk Com a început să distribuie pachetele de “brânză topită-napolitană” și a ajuns să-și recupereze 1,3 milioane de euro, iar în anul școlar 2008 – 2009 1,6 milioane euro. Pentru anul 2009 – 2010 potul a crescut la 1,7 milioane de euro, în contextul în care valoarea unui pachet a fost de 1,17 lei cu tot cu TVA, valoare neschimbată și în anul școlar 2010 – 2011. În anul școlar 2011/2012, Risk Com SRL a încasat 1,3 milioane de euro, urmând ca în anul 2012/2013 să încaseze aceeași sumă. Așa cum era de așteptat, firma lui Rădulescu a câștigat și în anul școlar 2014/2015 licitația pentru a furniza produsele din cadrul programului „lapte si corn”. Și-acum, pentru 2015-2016 nu s-a mai înscris. Dubios. Sau nu mai au nevoie de bani (ceea ce ar fi explicabil, sau pregătesc alt tun)
Conform propriilor declarații de avere, soții Stefan și Daniela Rădulescu au în proprietate nu mai puțin de 13 terenuri – intravilane, agricole și forestiere, printre care trei în județul Constanta și unul în județul Călărași, dar și trei case în municipiul Brăila. De asemenea, cei doi dețin împreună și separat acțiuni la 9 societăți comerciale, printre care și Risk. În urmă cu 2 ani, aceștia au vândut 4 apartamente, având de achitat și un credit bancar de aproape 120.000 de euro, scadent în 2033.
N-avem nevoie de ei
Județele în care copiii (chiar dacă nu face Ministerul Educației experimente pe ei) nu au parte de corn și lapte: Maramureș – 50.000 de copii (școala a început fără lapte și corn pentru copii. Nici măcar nu se cunoaște când vor sosi produsele oferite gratuit de Guvern deoarece firmele care și-au depus ofertele nu au fost încă validate de Autoritatea Națională de Achiziții Publice.) Prahova – 74.000 de elevi din Prahova au început anul școlar fără corn și lapte. Aproape 50 de mii de copii ar trebui să primească lapte şi corn, în judeţul Vaslui. Licitaţia a fost contestată. În județul Buzău cornul și laptele nu a ajuns la nici un elev în prima săptămână de școală. În comuna Cilibia, de exemplu, produsele erau pentru mulți copii singura masă din timpul programului de la școală. Cei care au putut, au adus pachețele şi pentru ceilalți. În şcolile din Teleorman, frigiderele n-au nimic în ele. Şi aici licitaţia a fost contestată. În Braşov, aproape 54.000 de elevi primesc lapte şi corn. Mulţi însă spun că produsele nu sunt bune. În Cluj, cei peste 57.000 de elevi vor primi în acest an produse livrate de o firmă din Gorj care este în insolvenţă. În județul Satu Mare, peste 40 de mii de elevi și preșcolari sunt înscriși în system și pentru foarte mulți dintre aceștia, programul „Cornul și laptele” reprezintă o masă esențială. De altfel, au fost raportate numeroase cazuri în care copiii veneau la școală special pentru această gustare. NU vor primi însă nimic până în decembrie. Nici în Caraș-Severin nu au parte de lapte și corn. Ce mai, nu există niciun județ acoperit.
Peste jumătate dintre copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și dezvoltare fizică normală, arată World Vision România. Situația este mult mai rea la sat, unde locuiesc 74% dintre copiii săraci ai României și unde sărăcia este citată ca principala cauză a abandonului școlar.
Copiii vorbesc, unii dintre ei sunt atât de săraci încât mănâncă doar ce primesc de la școală și tot nu renunță. Dar cât poți să trăiești așa?
Familia Munteanu din Drăgești – Vaslui. Mama (cu handicap locomotor) și copiii stau într-o cocioabă primită din milă și își păcălesc stomacul, duminica și de sarbatori, cu fasole ori cartofi. În timpul săptămânii, copilele trăiesc cu laptele și cornul primite de la școală. Cea mare este deja la liceu, iar cele mici vor să-i urmeze exemplul.
Reporter: Ce ai mâncat azi?
Magdalena: Eu am mâncat azi un corn și cu lapte
Reporter: Adică cornul și laptele de la școală?
Magdalena: Da.
Reporter: Și acum e după-amiaza deja. S-a întâmplat să nu mănânci într-o zi?
Magdalena: Lunea.
Reporter: Ce se întâmplă lunea?
Magdalena: Lunea nu vine mașina cu pachete.
Reporter: Și când nu vine mașina cu pachete ce se întâmplă?
Magdalena: Nu mănânc nimic în ziua aia.
Reporter: De cât timp vă hrăniți numai cu cornul și laptele de la școală?
Magdalena: De mult timp. Cam de când am intrat la școală.
Reporter: Adică de șase ani?
Magdalena: Da.
Reportajul întreg aici.
E doar o fetiță dintre cele câteva sute de mii de copii care nu au ce să mănânce zilnic. Și între timp noi visăm la mese calde, experimente sociale, licitații de milioane de euro contestate sau aprobate în funcție de cine-i tartorele în județ. Marea goangă care nu se simte bine până nu-și înfige colții în fiecare firimitură de hrană fie ea și-un corn uscat sau un triunghi de brânză topită cu mucegai.
De ce a întârziat programul Cornul și Laptele peste tot în țară – explicația este cam atât de simplă, am găsit-o în răspunsul Consiliului Județean Satu Mare, sunt sigură că se aplică în toate județele: începând cu 1 ianuarie 2016 cota TVA a produselor lactate a fost redusă la 9%, iar limita valorii zilnice stabilită prin lege, de 1,17lei/elev, a rămas neschimbată, a fost necesară creșterea valorii unitare maxime a produselor lactate și de panificație. În acest sens, Consiliul Județean Satu Mare a solicitat punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură. Răspunsurile acestor instituții nu doar că au depășit termenul prevăzut de lege de 30 zile, acestea au fost primite abia în data de 31 august 2016 și respectiv în data de 13 septembrie, dar nu au fost nici concludente. Prin urmare, Consiliul Județean Satu Mare a transmis documentația de atribuire la Societatea pentru Excelență în Administrația Publică în vederea verificării acesteia de către ANAP. Înainte de începerea școlii, în data de 9 septembrie, documentația a fost respinsă de ANAP. Consiliul Județean fiind nevoit să refacă documentația și să o redepună în data de 14 septembrie. Dacă de această dată nu vor exista contestații, programul va putea fi implementat în județul Satu Mare începând cu sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.
Explicația CJ Satu Mare aici.
Să explic pe scurt ce înseamnă asta pentru că am vrut să văd exact până unde merge mârșăvia cu reducerea cotei TVA a produselor lactate. Nu e simplu deși pare. Deşi aparent, în cazul unui TVA mai mic, valoarea fără TVA/pachet/zi/beneficiar este mai mare ca estimare, în realitate autoritățile publice judeţene îşi estimează efortul financiar pentru pachetul lapte-corn tot la maxim 1,17 lei cu TVA. Această valoare reprezintă o estimare, deoarece prin licitaţia electronică unde criteriul de eligibilitate este preţul cel mai mic, valoarea finală/an şcolar va fi sub estimarea din Programul de achiziţii în anul 2015. Autoritățile judeţene vor plăti astfel mai mult pentru aceleaşi servicii. Cu alte cuvinte, din operaţiunea de reducere a TVA, cîştigă furnizorii de produse, dar copiii nu primesc nimic în plus.