Este absolut fascinant răspunsul pe care oamenii obișnuiți îl dau la întrebarea : de unde provin banii, cum ajung aceștia în circulație ?? Majoritatea sunt convinși că statul, Banca Natională tipărește banii și, cînd sar calul, apare inflația după dictonul: mai mulți bani în circulație schimbîndu-se pentru același volum de produse și servicii.Voi lua ca exemplu sistemul bancar american deoarece sistemul bancar romanesc, autohton are prea multe particularități pentru înțelegerea mecanismelor generării banilor. In SUA 3% din banii aflați în circulație sunt sub forma de monede si bancnote, dolarii americani fiind tipăriți de o tipografie la comanda celor 12 bănci regionale care formeaza sistemul Federal Reserve. Aceasta FR este, de fapt, un cartel de bănci private , fiecare centru regional FR este deținut de bancile din regiunea respectivă. Federal Reserve din New York, de exemplu, este deținut de 500 de bănci.Pe bancnota de 1 dolar se poate vedea ce bancă regională FR a emis-o. Dar restul de 97% din banii existenți în SUA de unde provin??
Restul banilor contabilizați în sistemul bancar american nu există ca atare, sunt numai niște cifre marcate pe computere și reprezintă datorie pe care cetățenii, companiile , municipalitățile, statele și administrația americană o datorează băncilor private. Cu alte cuvinte, 97% din bani constituie datorie către banci pariculare sau instituții financiare, hedge founds sau the shadow banking. Cum se explică această realitate?? Deși pare contraintuitiv, adevărul este că de fiecare dată cînd o bancă acordă un împrumut , acesta reprezintă bani noi creeați pentru uzul beneficiarilor împrumutului. Sistemul este un shell game, alba-neagra. Percepția obijnuită este că, băncile folosesc depozitele celor care economisc pentru a împrumuta pe cei care au nevoie de credit.Nimic mai fals decit aceasta! Băncile nu sunt intermediari între cei care economisesc și cei care împrumută. Băncile creeaza bani noi în procesul acordării împrumutului crescînd astfel volumul total de bani M3. Cum funcționază acest sistem bancar privat ?? Istoric vorbind, totul a pornit de la bijutierii străini readmiși în Marea Britanie în secolul 17, deși, ”descoperirea” aparține italienilor secolului 11 și a comercianților olandezi. Acești goldsmith sau bijutieri au început să depoziteze aurul cetățenilor bogați britanici și, în schimbul depozitelor, aceștia primeau niște chitanțe echivalente cu aurul depus. Aceste chitanțe , note erau mult mai ușor de folosit, nu mai trebuia cărat aurul și schimburile se făceau mult mai ușor în aceste chitanțe. Ce au constatat însa bijutierii, a fost că numai 10% din depunători veneau înapoi după aur , restul preferau să foloseasca chitanțele. Astfel, bijutierii au început să emită de zece ori mai multe chitanțe (sub forma de împrumut) decît aurul din depozit( rezervă), fără ca nimeni să afle escrocheria. Bineînțeles că, aceste împrumuturi erau date cu dobîndă care, în timp, i-a îmbogățit pe bijutieii deveniți bancheri. Acest procent de 10% este, și în timpurile moderne, la baza sitemului fracționar al depozitelor, pe care băncile trebuiau să îl mențină în rezerva FR.Astăzi, totuși, și acest sistem este depăsit, băncile private au conturi speciale cu condiții diferite în contabilitatea centrelor FR, reglementate de codurile convenției Basel III. De fapt, este doar o măsura de prevedere, în cazul în care, unii depunători doresc acces la depozitele personale. Sistemul acesta a funcționat atîta timp cît oamenii au avut încredere în bijutieri. Din cînd în cînd, au fost situații de panică cînd toți depunătorii au venit să-și recupereze depozitele deodată( bank run) și, bine înteles, băncile nu aveau depozite suficiente și bancherii-bijutieri erau spînzurați. Tot acest sistem se bazează pe încredere. Mai tîrziu, pentru a evita falimentul băncilor prin criza de incredere( bank run) au apărut băncile centrale naționale ( tot sub patronajul bancherilor) pentru a asigura resurse financiare băncilor aflate în dificultate. Deci, cum funcționează sistemul bancar privat modern ?? Să presupunem că o sumă de 10000 de unități a fost depusă de un client. Conform sistemului, banca facilitează un împrumut de 9000 care, devine depozit în pentru altă bancă, aceasta la rîndul ei gnerează un nou împrumut de 8100 către alt client care, ulterior ajunge în a treia bancă. Sistemul se perpetuează de 20 de ori și, dintr-un depozit de 10000 băncile au emis împrumuturi, cu bani noi generați, de 100 000. De remarcat că, cei 10000 inițiali au rămas în prima bancă la dispoziția depunătorului, cea ce a fost împrumutat de bancă ca bani nou creeați fiind echivalentul de nouă ori a depozitului inițial. Este de neconceput ca, banca să folosească depozitul împrumutînd alt client și, depunătorul inițial să nu mai aibă acces la banii lui. În primul rînd că, folosirea integrală a depozitelor ar limita creditul al valoarea depozitelor, cea ce, ar reduce drastic capacitatea de generare a creditului. Din acest motiv , creditul reprezintă bani noi creeați pentru a fi folosiți în economie, nu sunt banii altor depunători și nu depind de rezervele băncii respective. Dar să luam un exemplu concret! Să presupunem că un cetățean dorește un credit de 100 000 pentru a cumpăra o casa. Banca , după ce constată posibilitatile de plată și garanția ( valoarea imobilul respectiv),acordă împrumutul după ce cetățeanul a semnat un document IOU , I owe you, adică confirmă în scris datoria către banca ( suma datorată plus dobînda). Banca folosind dubla înscriere înregistrează datoria ca depozit și, cecul cu valoarea împrumutului ca obligație de plată, deoarece clientul folosește acest cec pentru plata vînzatorului imobilului. În acest moment , bancherii afirmă că nu au produs nimic, depozitul fiind egal cu cecul eliberat clientului. Realitatea este că, cecul eliberat clientului sunt bani noi creeați pentru folosul acestuia și, a societatii în general.Scamatoria are loc seara cînd banca trebuie să aducă plațile la zi, adică depozitele și datoriile. In acest moment, fie banca are suficiente resurse să acopere cecul eliberat, fie apelează la ( clearing house), în SUA, Federal Reserve pentru un împrumut rapid ( rata fiind de 0,25% ) sau de pe money market ( o piața a banilor de pe o zi pe alta unde împrumuturile sunt de scurtă durată) sau tranzacționează direct cu banca vînzatorului pentru acoperirea cecului respectiv. Federal Reserve a devenit banca pentru concilierea cecurilor deoarece, băncile și-au pierdut încrederea, unele în altele, în anii 30’. Rezultatul este un „ shell game” , alba-neagra unde balonul se află tot timpul în aer, cecurile zburînd toata ziua pentru a echilibra balanța seara, după care jocul se reia a doua zi.Bineînțeles că , de exemplu, la o dobindă de 6,25% pe 30 de ani , clientul plătește 200000 în profitul băncii fiind 100000. Această facilitate de a obține oricind credit necesar stă la baza succesului economic al lumii occidentale, partea negativă fiind proprietatea privată a generării creditului și a stabilirii dobînzilor . Creditul este folosit de beneficiarii de imprumut pentru a angaja labor, mijloace de producție și de a produce valoare din care se returnează împrumutul și dobînda, generînd astfel, activitate economică care sporește bogăția națională.Lipsa creditului, criza de lichidități, blochează ceșterea economică are în consecința stagnarea și recesuiunea, similar crizei actuale.Importanța creditului pentru economie, este mult prea mare pentru a fi lasată la bunul plac al bancherilor privați !! Dacă este adevărat că oamenii folosesc creditul pentru a produce valoare și, tot oamenii economisesc producînd depozite atunci , este anormal ca băncile să fie proprietate privată, în loc, să fie proprietate publică în serviciul celor care produc și folosec valoarea. Băncile private creează bani pentru împrumut dar nu creează dobîndă, ele iau înapoi întodeauna mai mult decît au dat prin împrumut, generînd astfel un sistem extractiv tip Ponzi ,dobînzile devenind profitul băncilor private. În SUA se estimează că 32 de trilioane de dolari se află în banci off shore, resurse rezultate din profitul băncilor private.
În decursul istoriei, au existat două sisteme bancare în competiție, în funcție de puterea de a emite moneda, sistemul bancar privat și sistemul bancar public. Voi reda spre exemplificare cîteva citate care evidentiază clar mecanismul și caracterul fraudulos al sitemului bancar privat.
Seful trezoreriei americane din 1959, Robert B. Anderson descrie originea banilor în sistemul privat: „ When a bank makes a loan, it simply adds to the borrower’s deposit account in the bank by the amount of the loan.The money is not taken from anyone else’s depozit; it was not previously paid into the bank by anyone.It is new money, created bay the bank for the use of the borrower”! Cu alte cuvinte, banii pe care clientul îi împrumută sunt creeați noi de către bancă, nu sunt luați din rezervele bancii sau altor depunători. În 1927 la University of Texas, Josiah Stamp guvernatorul de atunci al Băncii Angliei, al doilea om ca avere, a spus studenților: ” The modern banking system manufactures money out of nothing. The process is perhaps the most austanding pice of sleight of hand that was ever invented. Banking was conceived in inequity and born in sin…Bankers own the earth.Take it away from them but, leave them the power to create money, and, with a flick of a pen, they will create enough money to buy it back again”. Deci banii sunt creați din nimic , invenția fiind, probabil, cea mai extraordinară scamatorie.
O altă autoritate în domeniul bancar Graham Towers , guvernatorul Băncii Canadei declara în 1935: „ Banks create money. That is what they are for…The manufactoring process to make money consists in making entry in a book. That is all….Each and every time a bank makes a loan ..new Bank credit is created, brand new money..” Băncile crează banii pe care îi împrumută, cu fiecare împrumut se crează bani noi…Dependența de creditul creeat de banci a facut ca domnul Robert Hemphil, seful centrului FR din Atlanta să declare în 1935: „ We are completely dependent on the commercial Banks. Someone has to borrow every dollar we have in circulation cash or credit. If the Banks create ample syntetic money we are prosperous, if not we starve..” suntem total dependenți de creditul creeat de băncile comerciale, dacă acestea creează credit devenim prosperi dăca nu, sărăcim.
Care sunt consecintele faptului ca băncile private creează credit , bani noi injectați în economie și, în același timp, controlează nivelurile dobînzilor ??
1. În primul rînd, creditul este o necesitate obiectivă pentru economie.Fiecare individ care are aces la credit intră intr-un contract social, de a folosi resursele financiare pentru a creea valoare. Faptul că, membrii societății americane au avut acces la credit, a constituit motorul dezvoltarii economice. Există țări din lumea a treia unde, cetățenii nu au nici un acces la credit, micro-împrumuturile devenînd pentru acești oameni cea mai mare șansă deși, acestea au o dobîndă de 20%. Problema este că creditul este controlat de bănci private care, întotdeauna extrag dobîndă, cea ce face ca, la scara macroeconomică să devină un sistem piramidal tip Ponzi. Baza de imprumuturi lărgindu-se continuu pentru ca sistemul să supraviețuiască. Deoarece dobînda este generată ca urmare a procesului împrumutului, pentru ca sistemul să evolueze este necesar ca noi și noi împrumuturi să fie generate. Astfel, enormul cartel bancar privat care reprezintă sistemul financiar global are o permanentă nevoie de cetățeni, administrații locale sau state care să asume noi împrumuturi. Este dacă vreti, un enorm parazit care are nevoie permanentă de o gazdă pentru parazitare.Începînd din anii 80, 90’ au fost parazitate țările lumii a treia care au trecut prin crize financiare succesive. Atunci cînd s-au epuizat posibilitățile de extragere a dobinzilor în lumea a treia, a venit rîndul cetățenilor țărilor occidentale posesori de case, după epuizarea împrumuturilor cetătenilor cu posibilități de plată, a venit rîndul cetățenilor fără resurse financiare adegvate, împrumuturile s-au făcut în așa zisele sub-prime mortgage sau împrumuturi frauduoase care apoi au fost împachetate în acțiuni CDO (collateralized debt obligations), cea ce, a condus la balamucul pariurilor (bet) derivativelor.Actualmente s-a trecut la împrumuturile studenților americani și a proprietăților pentru închiriere. Se pare că, în acest moment giganticul parazit și-a cam epuizat gazda, sistemul bancar privat ajungind la capătul liniei.Bineinteles că, la nivelul ”creerului” cartelului internațional al băncilor private , reprezentat de BIS , Bank for International Settlements, organismul nou creeat de G 20, Financial Stability Board pregătește o unificare a codurilor și normelor financiare internationale menite să perpetueze interesele cartelului băncilor private.
2. În procesul de descifrare a mecanismului prin care băncile private generează împrumuturi grație banilor noi creeați, putem constata că este foarte posibil ca folosind același mecanism, băncile publice locale și naționale pot suplini fără probleme sistemul bancar privat.Deosebirea fundamentală fiind că: în loc ca dobînda să fie extrasă de oligarhia bancar-corporatista parazitară, dobinda sa fie folosită în interesul comunității sau națiunii care a generat-o. Astfel, băncile publice pot finanța proiecte naționale și locale nemaifiind necesară îndatorarea către băncile comerciale private.
3.Din această perspectivă, este cu totul irațional ca guvernul Romaniei să angreneze țara din ce în ce mai adînc în jocul oligarhiei bancar-corporatiste care, se află in spatele sistemului bancar privat, inclusiv a institutțiilor financiare internaționale ca FMI sau BM. Salvarea economiei românești este posibilă numai prin evitarea, cu orice preț, a sistemului extractiv al băncilor private occidentale. Dacă corupția și trădarea intereselor naționale la nivelul Parlamentului și guvernului nu poate fi eradicată prin mijloace politice atunci, singura speranță se află la nivel regional și local. Aici se pot constitui bănci publice care să servească interesele populației la nivel local , bănci care prin natura lor pot domina în competiția cu bancile private, așa cum se întîmplă în Germania unde băncile locale domină piața .